Deja neprietenii speculaseră o întârziere a vizitelor oficiale a preşedintelui şi premierului la Bucureşti, după ce doamna Sandu fusese la Bucureşti în vizită neoficială, în vizită personală, în vizită informală şi comunicarea cu partea română este extrem de apropiată, după prima vizită oficială a Preşedintelui României, Klaus Iohannis la Chişinău, imediat după instalarea în funcţie a noului preşedinte pro-european, ales la Chişinău în faţa lui Igor Dodon. La 100 de zile de guvernare pro-europeană Gavriliţă şi un an de preşedinţie Maia Sandu, este o ocazie de trecere în revistă a elementelor de susţinere trecute, prezente şi necesarul de viitor dar şi promisiunile viitoare ale susţinerilor de către România pentru Republica Moldova, condiţionările în reformă angajate şi asumate de Chişinău, ce însoţesc acest sprijin, dar şi realizări şi neîmpliniri ale perioadei scurse din cele două mandate, Preşedinte şi prim ministru.
Împlinirile Maiei Sandu: de la câştigarea deplină a puterii la lupta anticorupţie şi criza energetică
Preşedintele Maia Sandu a reuşit, după un efort de mobilizare şi ambiţie deosebit, dublat de cunoaştere şi fundamentare juridică şi constituţională, să obţină organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi să câştige scrutinul de la 11 iulie 2021. Apoi această câştigare a puterii cu partidul său PAS, majoritar în Parlament, a generat şi baza pentru reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, principala temă de campanie a Preşedintelui Maia Sandu şi a PAS. După înlocuirea din funcţie a Procurorului General Alexandr Stoianoglu şi arestarea acestuia la domiciliu de către instanţă, simpla schimbare a generat o dezmorţire a luptei anticorupţie şi o ieşire din inerţie marcată de dorinţa procurorilor de a-şi face treaba. Şi cazurile au început să se înmulţească, din ce în ce mai vizibile şi de mai mare amploare. E adevărat că suntem într-o situaţie de tip PNA în România