În România, criza politică se apropie de 100 de zile, în Bulgaria instabilitatea durează de la începutul anului, în Ungaria, autoritarismul lui Viktor Orban îşi păstrează direcţia antioccidentală, Serbia menţine conflictul la frontiera cu fosta sa provincie Kosovo, devenită independentă în 2007, Ucraina vorbeşte deja de luni de zile despre masările de trupe ruseşti la graniţele sale, iar dincolo de Prut, la mai puţin de 200 de kilometri de graniţa cu România, în Transnistria staţionează armament şi soldaţi ruşi.
România e înconjurată de state instabile sau cu democraţii problematice. Indexul vulnerabilităţii din regiune, măsurat periodic de Globasek, o asociaţie de experţi cu sediul la Bratislava, arată că Serbia este cea mai vulnerabilă ţară din zonă la influenţa venită dinspre Rusia şi China, urmată de Ungaria, Bulgaria, Muntenegru, Cehia, Slovacia, Macedonia şi România.
Din această cercetare, România pare cea mai rezistentă la influenţe externe şi cea mai puţin dispusă spre complicităţi cu Rusia sau China, dar creşterea fenomenului corupţiei, letargia parchetelor, aruncarea ţării în haos, fără niciun motiv, scumpirea energiei, încurajează trendurile antioccidentale. Astfel că unsondaj recent, făcut de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române
, arată că 17,3% dintre români au încredere foarte multă în Rusia şi alţi 23,9% au încredere multă. Adică peste 40% din populaţia ţării ar privi spre Moscova. În acelaşi timp, 70% declară că au încredere multă şi foarte multă în Germania, Franţa şi Statele Unite. Atlantiştii par, deci, să se suprapună parţial cu cei care admiră Federaţia Rusă. Numărul celor din urmă creşte, însă, inexplicabil, fiindcă un sondaj anterior făcut de acelaşi Laborator arăta că încrederea românilor faţă de Rusia era sub 15%.